Nu-ti place cu naşu’?

tren-pitesti-bucurestiMarţi seara, după Paşte, m-am întors în Bucureşti. Am luat trenul de la 21.15, care ajunge la 23.

Am ajuns la gară puţin mai devreme, mi-am luat bilet şi m-am urcat în tren. Deşi nu eram decât vreo 5 persoane care mergeam la Bucuresi la oră aceea, trenul avea 3 vagoane supraetajate.

Pleacă trenul. Vine controlorul. Scot biletul. Şi urmează conversaţia:

-Don’şoară, la ce v-aţi mai luat bilet pă timpu’ asta? (era noapte şi ploua) Ce, n-aţi mai mers cu naşu’?

-Mi-am luat bilet pentru că îmi iau întotdeauna bilet, şi am şi reducere de student.

-Da’ ce, nu va place cu naşu’?!

-?!!??!?

Tăcerea din partea mea a purtat rol de încheiere a conversaţiei.

Ceilalţi 2 care mai erau în vagon cu mine au „cotizat” la naş: 20 lei, şi le-a dat rest 5 lei înapoi, că ei nu aveau schimbat.

Apropiindu-ne de Bucureşti, toţi controlorii din tren au migrat către primul vagon, trecând încă o dată prin vagonul în care mă aflam şi eu. Acelaşi controlor, atât de ofticat că am dat banii pe bilet în loc să îi dau lui, se opreşte iar în dreptul meu şi îmi spune:

-Ce, don’şoară, n-aveţi încredere în controlor? Dă la Piteşti aţi urcat? Mai sunt fete tinere care vin cu naşu’ la Bucureşti, să ştiţi… [privire plină de subînţeles] De ce aţi mai dat banii pe bilet?

I-am răspuns că mi se pare normal să plătesc pentru un serviciu pe care îl folosesc, şi atunci a săltat din umeri a neînţelegere şi şi-a văzut de drumul lui.

Mie mi se pare inadmisibil aşa ceva… să îmi propună controlorul diverse târguiri… dar în ţara în care trăim nu ar trebui să ne mai mire nimic…